Ce trebuie să știi despre virusul HIV – despre testarea HIV și tratamentele disponibile

În articolele anterioare (Ce trebuie să știi despre virusul HIV. Despre prevenirea infectării cu virusul HIV și Ce trebuie să știi despre virusul HIV – ce este, cu a apărut și care sunt stadiile bolii?) am discutat despre virusul HIV, cum a apărut, cum se transmite acesta și despre metodele de prevenire a infectării. În cele ce urmează am abordat subiectul testării și tratamentului care încetinește evoluția bolii induse de acest virus, în urma studiului articolelor științifice din literatura de specialitate.

Cum îți dai seama că ai HIV?

Singura modalitate prin care poți afla dacă ai HIV este să te testezi.

Cunoașterea statutului tău este importantă deoarece te ajută să iei decizii sănătoase pentru a preveni contactarea sau transmiterea HIV.

După contactarea virusului HIV, unele persoane pot prezenta simptome asemănătoare gripei în decurs de 2 până la 4 săptămâni după infecție (etapa I a infecție cu HIV). Însă unele persoane nu se simt rău în această etapă. Simptomele asemănătoare gripei includ febră, frisoane, erupții cutanate, transpirații nocturne, dureri musculare, dureri în gât, oboseală, ganglioni limfatici umflați sau ulcerații la nivelul gurii. Aceste simptome pot dura de la câteva zile până la câteva săptămâni. În acest timp, testul HIV poate fi negativ, dar persoanele care au această infecție sunt extrem de infecțioase și pot răspândi infecția altor persoane.

Dacă ai simptome asemănătoare gripei, nu înseamnă neaparat că ai HIV. Aceste simptome pot avea și alte cauze.

Dar dacă ai aceste simptome după o potențială expunere la HIV, consultă un medic și testează-te. Singura modalitate de a determina dacă ești sau nu infectat este să îți faci un test în acest sens.

După ce te-ai testat, este important să afli rezultatul testului, astfel încât să poți discuta cu medicul cu privire la opțiunile de tratament dacă ești HIV-pozitiv sau să înveți modalitățile de prevenire a infectării cu HIV dacă ești HIV-negativ.

Cât de repede după expunere poți afla dacă ești infectat?

Niciun test HIV nu poate detecta virusul HIV imediat după infectare. Dacă crezi că ai fost expus la HIV în ultimele 72 de ore, discutată imediat cu medicul despre profilaxia post-expunere (PEP).

Timpul dintre momentul în care o persoană ar fi putut fi expusă la HIV și momentul în care un test poate spune sigur dacă persoana respectivă are HIV se numește „perioada de fereastră” sau „fereastra imunologică”. Perioada ferestrei variază de la persoană la persoană și depinde de tipul de test utilizat pentru a detecta HIV.

Un test ARN îți poate spune de obicei dacă ești infectat cu HIV începând cu 10 până la 33 de zile după expunere.

Un test de tip antigen/anticorp efectuat în laborator pe sânge venos, de obicei, poate detecta infecția cu HIV începând cu 18 până la 45 de zile după expunere. Testele antigen/anticorp efectuate pe sânge prelevat din vârful degetului pot detecta, de obicei, infecția cu HIV începând cu 18 până la 90 de zile după expunere. Așadar este de preferat un test antigen/anticorp efectuat în laborator pe sânge venos.

Pentru a afla sigur dacă ai sau nu HIV, trebuie să te testezi din nou, la cel puțin 90 de zile după expunerea cea mai recentă.

Există tratament pentru HIV?

În prezent, nu există un tratament eficient pentru HIV. Dar cu îngrijire medicală adecvată, HIV poate fi controlat. Tratamentul pentru HIV se numește terapie antiretrovirală sau ART.

Dacă este urmată în mod corect, în fiecare zi, această terapie poate să prelungească în mod semnificativ viața multor persoane infectate cu HIV, să le mențină sănătoase și să reducă mult șansele de a le infecta pe alții.

Înainte de introducerea acestei terapii în anii ‘90, infecția HIV progresa la SIDA (ultima etapă a infecției cu HIV) în câțiva ani. Astăzi, persoanele diagnosticate cu HIV și tratate de la început, înainte ca boala să se manifeste, pot trăi aproape cât cineva care nu are HIV.

Te-ar putea interesa și Ce trebuie să știi despre HPV – virusul care se transmite foarte ușor pe cale sexuală și Vaccinul anti-HPV – sau despre cum să previi cancerul de col uterin.

Articol scris de Lector univ. Dr. Farmacist Primar Alice Piperea

Despre Alice poți afla mai multe AICI.
Cu Alice poți intra în contact pe Facebook și poți lua legatura cu ea dacă ai nevoie de lecții de pregătire la chimie pentru BAC sau pentru admitere la facultate.
Dacă articolele ei ți se par interesante, te poți abona gratuit la website-ul ei și vei primi toate aceste articole, imediat după publicare, în căsuța de e-mail.

Referințe științifice

1.Antiretroviral postexposure prophylaxis after sexual, injection-drug use, or other nonoccupational exposure to HIV in the United States: recommendations from the U.S. Department of Health and Human Services. Morb Mortal Wkly Rep 2005; 54 (No.RR–2):1–20.

2.Varghese B, Maher JE, Peterman TA, Branson BM, Steketee RW. Reducing the risk of sexual HIV transmission: quantifying the per-act risk for HIV on the basis of choice of partner, sex act, and condom use. Sex Transm Dis 2002; 29:38–43.

3.Leynaert B, Downs AM, De Vincenzi I. European Study Group on Heterosexual Transmission of HIVHeterosexual transmission of HIV: variability of infectivity throughout the course of infection. Am J Epidemiol 1998; 148:88–96.

4.European Study Group on Heterosexual Transmission of HIVComparison of female to male and male to female transmission of HIV in 563 stable couples. Br Med J 1992; 304:809–813.

5.Baggaley RF, Boily MC, White RG, Alary M. Risk of HIV-1 transmission for parental exposure and blood transfusion: a systematic review and meta-analysis. AIDS 2006; 20:805–812.

6.Baggaley RF, White RG, Boily MC. HIV transmission risk through anal intercourse: systematic review, meta-analysis and implications for HIV prevention. Int J Epidemiol 2010; 39:1048–1063.

7.Boily MC, Baggaley RF, Wang L, Masse B, White RG, Hayes RJ, Alary M. Heterosexual risk of HIV-1 infection per sexual act: systematic review and meta-analysis of observational studies. Lancet Infect Dis 2009; 9:118–129.

8.Benn P, Fischer M, Kulasegaram R. BASSH, PEPSE Guidelines Writing Group Clinical Effectiveness GroupUK guideline for the use of post-exposure prophylaxis for HIV following sexual exposure (2011). Int J STD AIDS 2011; 22:695–708.

9.Kaplan EH, Heimer R. A model-based estimate of HIV infectivity via needle sharing. J Acquir Immune Defic Syndr 1992; 5:1116–1118.

10.Hudgens MG, Longini IM Jr, Choopanya K, Vanichseni S, Kitayaporn D, Mastro TD, et al. Estimating the transmission probability of human immunodeficiency virus in injecting drug users in Thailand. J R Stat Soc Ser C Appl Statist 2001; 50:1–14.

11.Jin F, Jansson J, Law M, Prestage GP, Zablotska I, Imrie JCG, et al. Per-contact probability of HIV transmission in homosexual men in Sydney in the era of HAART. AIDS 2010; 24:907–913.

12.DeGruttola V, Seage GR 3rd, Mayer KH, Horsburgh CR Jr. Infectiousness of HIV between male homosexual partners. J Clin Epidemiol 1989; 42:849–856.

13.Baeten JM, Donnell D, Ndase P, Mugo NR, Campbell JD, Wangisi J, et al. Partners PrEP Study TeamAntiretroviral prophylaxis for HIV prevention in heterosexual men and women. N Engl J Med 2012; 367:399–410.

14.Thigpen MC, Kebaabetswe PM, Paxton LA, Smith DK, Rose CE, Segolodi TM, et al. TDF2 Study GroupAntiretroviral preexposure prophylaxis for heterosexual HIV transmission in Botswana. N Engl J Med 2012; 367:423–434.

15.Weller SC, Davis-Beaty K. Condom effectiveness in reducing heterosexual HIV transmission (Review). Cochrane Database Syst Rev 2002; CD003255.

16.delRomano J, Marincovich B, Castilla J, García S, Campo J, Hernando V, Rodríguez C. Evaluating the risk of HIV transmission through unprotected orogenital sex. AIDS 2002; 16:1296–1297.

17.Scott HM, Vittinghoff E, Irvin R, Sachdev D, Liu A, Gurwith M, Buchbinder SP. Age, race/ethnicity, and behavioral risk factors associated with per contact risk of HIV infection among men who have sex with men in the United States. J Acquir Immune Defic Syndr 2014; 65:115–121.

18.Ward JW, Bush TJ, Perkins HA, Lieb LE, Allen JR, Goldfinger D, et al. The natural history of transfusion-associated infection with human immunodeficiency virus. Factors influencing the rate of progression to disease. N Engl J Med 1989; 321:947–952.

19.. Berglund O, Beckman S, Grillner L, Jansson B, Lidbrink P, Karlsson A, et al. HIV transmission by blood transfusion in Stockholm 1979-1985: nearly uniform transmission from infected donors. AIDS 1988; 2:51–54.

20.Centers for Disease Control and Prevention (cdc.gov).