Dr. Vanessa Youness, ce inseamna conceptul de „WELLNESS”

Starea de bine poarta in zilele noastre denumirea de ,,wellness”. Desi pare un concept modern, radacinile sale sunt antice. Totusi, curentul a luat amploare abia in preajma anilor 1950, cand un grup informal de fizioterapeuti si ganditori americani au conturat prin scrierile si conferintele lor ceea ce intelegem astazi prin ,,wellness” sau ,,stare de bine”.

Civilizatiile antice ale Greciei, Imperiului Roman sau ale Asiei au influentat semnificativ nasterea ideii de wellness. Pentru a-ti face o idee despre evolutia conceptului pana in vremurile noastre, consulta cu incredere randurile de mai jos, insotite de un infografic explicativ!

Bazele wellness-ului in India si China

3,000 – 1,500 i. Hr. – in aceasta perioada ia nastere Ayurveda. Practicile specifice s-au transmis initial prin viu grai. Ulterior, acestea au fost notate in asa-numitele Vedas sau cele patru scrieri hinduse sacre. Ayurveda este un sistem holistic care tinde catre armonia dintre cele trei planuri ale fiintei umane: trup, minte, spirit. Tipologiile ayurvedice sunt croite dupa constitutia unica a fiecarei persoane: infatisare fizica; nevoi specifice; interactiuni sociale; caracteristici psihologice s.a.m.d.). Cheia este pastrarea constanta a unui echilibru, obiectiv care poate fi indeplinit cu ajutorul unui stil de viata armonios si a unor practici precum yoga sau meditatia.

3,000 – 2,000 i.Hr. – ne aflam in timpurile Medicinei Traditionale Chineze, unul dintre cele mai vechi sisteme medicale din lume. Puternic influentata de taoism si de budism, M.T.C. abordeaza organismul uman ca pe un intreg (un sistem holistic). De aici apar derivate precum acupunctura, fitoterapia, qi gong sau tai chi. Practici a caror eficienta este atestata astazi pana si de medicina alopata.

Bazele wellness-ului in Europa

500 i. Hr. – batranul Hippocrates este (cel mai probabil) primul medic care atrange atentia asupra preventiei. Sugereaza totodata ca boala este o urmare a unui regim de viata incorect. Prin regimul de viata, filosoful intelegea un cumul de factori: alimentatia, stilul general de viata si mediul inconjurator.

50 i. Hr.: medicina romana antica pune si mai mult accentul pe preventie. Dezvolta in acest sens un sistem public de sanatate care se baza pe baile publice. De aceasta initiativa sunt legate si inceputurile balneologiei.

Miscarile din secolul XIX

Dupa o serie de respingeri ale ideii de preventie in Evul Mediu, perioada moderna vine cu multiple miscari intelectuale, spirituale si filosofice proliferate atat in Statele Unite ale Americii, cat si in Europa. Ia nastere un intreg portofoliu de practici alternative, printre care se numara homeopatia, osteopatia, chineziterapia, chiropractica si tratamentele naturiste. Se propaga tot mai mult ideea conform careia sursa sanatatii fizice sta in starea de spirit.

In anii 1790, fizioterapeutul Christian Hahneman dezvolta homeopatia, un sistem care se bazeaza pe substantele naturale pentru a stimula raspunsuri de autovindecare din partea organismului.

In jurul anilor 1860, preotul Sebastian Kneipp creeaza cura cu acelasi nume, combinand hidroterapia cu fitoterapia, exercitiile fizice si nutritia. In aceeasi perioada apare si New Age, curentul care promoveaza gandirea pozitiva in orice situatie.

Anii 1870 aduc osteopatia, o terapie care lucreaza musculatura si articulatiile.

In 1880, Maximilian Bircher-Benner incepe primele cercetari de nutritie din lume, promovand un regim alimentar bogat in fructe si legume. Ia fiinta organizatia YMCA, prima unitate la nivel mondial care are ca punct de pornire starea de bine.

In 1890, Daniel David Palmer dezvolta chiropractica, aducand atentia asupra structurii si modului de functionare a organismului.

Secolul XX: ideea starii de bine se raspandeste

La trecerea in secolul XX, John Harvey Kellog face publica o noua reteta pentru starea de bine, de data aceasta formata dintr-o nutritie corecta, exercitii fizice, aer proaspat, hidroterapie si grija de sine. Naturopatia, care are ca punct central abilitatea corpului de a se vindeca prin schimbari de alimentatie, ierburi, masaje si stimularea articulatiilor, devine din ce in ce mai cunoscuta in toata lumea. Apar primele programe de detoxifiere.

In 1910, Fundatia Carnegie pune la indoiala toate practicile alternative, reprosandu-le lipsa de rigoare stiintifica. Medicina orientata spre boala si bazata pe evidente devine principalul reper la nivel mondial.

Intelesul modern al cuvantului ,,wellness” este strans legat de anii 1950, momentul in care apare o lucrare foarte importanta si totodata putin cunoscuta. Aceasta din urma se intituleaza High-Level Wellness (anul publicatiei este 1961), iar autorul ei este Halbert L. Dunn. Ideile propagate in carte au fost imbratisate ulterior de alti ,,parinti” ai wellness-ului, ajungandu-se pana in punctul in care pana si corporatiile au devenit interesate de implementarea noii abordari a sanatatii. Sunt initiate asadar mai multe programe guvernamentale care vor promova starea de bine in special in America si sunt fondate din ce in ce mai multe organizatii importante in acest sens – Deutscher Wellness Verband (Germania) si European Wellness Union (Europa) sunt doar cateva exemple.

Secolul XXI: wellness-ul in zilele noastre

Expresia ,,stare de bine” a intrat deja in vocabularul nostru de baza si se bucura de mult sprijin din partea mediei si a unor lideri de opinie ca Deepak Chopra, Mehmet Oz sau Andrew Weil. Cum bolile cronice si obezitatea au invadat vietile a foarte multi oameni, am inceput sa fim din ce in ce mai preocupati de posibilele cauze ale imbolnavirilor si de felul in care le putem preveni si/sau combate. Conform Global Wellness Institute, industria starii de bine valoreaza momentan 3,4 trilioane de dolari, adica de 3.4 ori mai mult decat sectorul farmaceutic. In segmentul wellness sunt incluse zece alte piete: beauty & anti-aging, nutritie / slabire, fitness, turism wellness, preventie / medicina personalizata, medicina alternativa / complementara, imobiliare wellness, SPA, Balneo si conceptul de corporate wellness.