5 metode de tratament pentru entorsa de glezna

Entorsa de gleznă este una dintre cele mai frecvente afecțiuni traumatice ale membrului inferior, putând apărea în urma unei mișcări bruște, a unei alunecări sau a unui impact direct. Această leziune presupune întinderea sau ruperea parțială a ligamentelor care stabilizează articulația gleznei. Netratată corect, entorsa poate determina complicații și recidive, afectând mobilitatea pe termen lung. Vestea bună este că există metode eficiente de tratament care pot contribui la recuperarea rapidă și la prevenirea altor traumatisme. În cele ce urmează, vom detalia cinci dintre cele mai recomandate soluții pentru această problemă.

1. Imobilizarea gleznei

Prima etapă esențială după o entorsa de glezna este imobilizarea piciorului. Aceasta se realizează prin aplicarea unui bandaj elastic sau a unei orteze speciale, care ajută la stabilizarea articulației și la reducerea riscului de agravare a leziunii. Medicul poate recomanda purtarea ortezei între 5 și 14 zile, în funcție de gravitatea entorsei.

Imobilizarea nu trebuie să fie excesiv de strânsă, deoarece poate împiedica circulația sângelui. Totodată, este important ca pacientul să evite sprijinirea greutății pe piciorul afectat în primele zile, folosind cârje dacă este necesar. Această etapă contribuie semnificativ la scăderea inflamației și la prevenirea mișcărilor care pot agrava ruptura ligamentelor.

2. Aplicarea de comprese reci

Un alt tratament de bază pentru entorsa de gleznă îl reprezintă aplicarea compreselor reci. Gheața ajută la diminuarea edemului și a durerii, mai ales în primele 72 de ore după traumatism. Se recomandă aplicarea pungii cu gheață sau a pachetelor reci timp de 15-20 de minute, de câteva ori pe zi, având grijă să se protejeze pielea cu un prosop subțire.

Această măsură este eficientă în reducerea inflamației locale și favorizează procesele de vindecare. În paralel, piciorul trebuie menținut ridicat deasupra nivelului inimii, pentru a facilita drenajul limfatic și a scădea tumefierea zonei lezate.

3. Administrarea de medicamente antiinflamatoare

Pentru a gestiona durerea și inflamația care însoțesc o entorsă, medicul poate recomanda medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul sau diclofenacul. Acestea se pot administra oral sau local, sub formă de unguente și geluri. Tratamentul medicamentos contribuie la ameliorarea rapidă a simptomelor, permițând pacientului să tolereze mai bine perioadele de recuperare și exercițiile de mobilizare.

Totodată, în cazul durerilor severe, pot fi indicate analgezice mai puternice, însă acestea vor fi utilizate doar pe termen scurt, la recomandarea medicului. Este important ca tratamentul medicamentos să fie completat cu repaus, imobilizare și exerciții de recuperare, pentru a evita recidivele.

În unele cazuri, entorsa poate asocia și o intindere ligamente, ceea ce face ca timpul de vindecare să fie mai lung. Evaluarea prin ecografie sau RMN poate stabili gradul afectării ligamentelor și poate orienta tratamentul adecvat.

4. Kinetoterapia și exercițiile de recuperare

După ce inflamația și durerea s-au redus, se poate începe programul de kinetoterapie. Exercițiile specifice sunt esențiale pentru recăpătarea mobilității, întărirea mușchilor și restabilirea echilibrului articular. Un kinetoterapeut va elabora un plan personalizat, adaptat nivelului de leziune și gradului de toleranță al pacientului.

În primele faze, exercițiile includ mișcări pasive și active de flexie și extensie a gleznei. Pe măsură ce durerea scade, se trece la exerciții de întărire musculară și de propriocepție, cum ar fi menținerea echilibrului pe un picior sau folosirea mingilor de recuperare. Aceste metode scad riscul de entorse repetate și asigură revenirea la activitățile cotidiene și sportive în siguranță.

5. Fizioterapia adjuvantă

Fizioterapia cu ultrasunete, laser sau curenți de joasă frecvență reprezintă metode complementare care pot grăbi vindecarea entorsei. Aceste proceduri reduc inflamația, stimulează regenerarea țesuturilor și atenuează durerea. Ședințele de fizioterapie se stabilesc în funcție de recomandările medicului specialist și de evoluția fiecărui caz în parte.

Terapia combinată, care include imobilizare, medicație, exerciții de recuperare și fizioterapie, crește semnificativ șansele de recuperare completă după o entorsă de gleznă. În plus, adoptarea unor măsuri preventive, precum purtarea încălțămintei adecvate și evitarea terenurilor denivelate, contribuie la protejarea gleznei pe termen lung.