Ce face, de fapt, ficatul pentru tine în fiecare zi?

Ficatul este unul dintre cele mai complexe organe ale corpului uman. El lucrează continuu pentru a transforma nutrienții în energie, a filtra toxinele și a menține stabilitatea proceselor vitale. Deși multe persoane știu că ficatul se ocupă cu detoxifierea sângelui, rolurile sale depășesc cu mult această funcție. Iată mai multe detalii despre ce face ficatul în fiecare zi, cum este alcătuit, unde se află și de ce este esențial pentru sănătatea ta!

Anatomia ficatului și poziționarea sa în corpul uman

Ficatul este localizat în partea dreaptă superioară a abdomenului, sub diafragmă, protejat de cutia toracică. La un adult sănătos, acesta cântărește aproximativ 1,3–1,8 kg, fiind cel mai mare organ intern. Din punct de vedere structural, ficatul este format din doi lobi principali și milioane de unități funcționale numite lobuli. Acestea conțin celule hepatice specializate, alimentate printr-o rețea complexă de vase de sânge și canale biliare.

Poziționarea ficatului îi permite să primească sânge venos din sistemul digestiv, astfel încât toate substanțele absorbite din alimente să ajungă la țesutul hepatic pentru a fi procesate înainte de a intra în circulația generală [1][2].

Rolul ficatului: funcțiile esențiale pe care organul le îndeplinește zilnic

Ficatul îndeplinește peste 500 de funcții, multe dintre ele vitale pentru organism. Aceste procese au loc simultan și sunt adaptate la alimentație, nivelul de activitate, stres, infecții sau consumul de medicamente. Cele mai importante funcții includ:

Procesarea nutrienților și producerea de energie

După digestie, nutrienții ajung în ficat pentru a fi transformați în forme utilizabile de către organism. Aici are loc:

  • metabolizarea carbohidraților pentru reglarea glicemiei;
  • metabolismul proteinelor, prin care ficatul produce albumină, principala proteină plasmatică responsabilă de transportul hormonilor, vitaminelor și medicamentelor în sânge;
  • procesarea grăsimilor și conversia lor în energie;
  • stocarea glucidelor sub formă de glicogen [1][3].

Producerea bilei – un compus indispensabil pentru digestia grăsimilor

Bila este secretată continuu de celulele hepatice și depozitată temporar în vezica biliară. Rolul ei principal este de a emulsiona grăsimile, facilitând absorbția lor în intestin.

Fără o cantitate adecvată de bilă, digestia grăsimilor și a altor compuși devine dificilă, iar organismul nu poate utiliza eficient vitaminele liposolubile (A, D, E, K). De aceea, probleme precum calculii biliari, inflamațiile sau obstrucția căilor biliare pot afecta indirect ficatul și metabolismul general [2][3].

Detoxifierea sângelui și neutralizarea toxinelor

Ficatul filtrează continuu sângele pentru a elimina:

  • alcoolul și alte substanțe toxice;
  • produșii de degradare ai medicamentelor;
  • amoniacul rezultat din metabolismul proteinelor;
  • toxinele provenite din infecții sau alimente.

Aceste procese sunt adaptate în funcție de nevoile organismului. În bolile hepatice, acest mecanism se poate deteriora, ceea ce determină acumularea toxinelor în organism. De aceea, în stadiile avansate ale cirozei hepatice, spre exemplu, pot apărea complicații neurologice și tulburări metabolice severe [1][2][3].

Reglarea nivelurilor de hormoni și menținerea echilibrului organismului

Pe lângă funcția metabolică, ficatul asigură echilibrul hormonal. El controlează degradarea hormonilor în exces și participă la activarea sau transformarea unora dintre ei. Disfuncțiile hepatice pot duce la dezechilibre importante, inclusiv retenție de apă, tulburări menstruale, oboseală sau modificări ale metabolismului [3].

Susținerea imunității

Ficatul este un pilon al sistemului imunitar. Aici se găsește un număr mare de macrofage specializate (celulele Kupffer), care neutralizează bacterii și virusuri ajunse din tractul digestiv.

Ficatul produce, de asemenea:

  • proteine implicate în inflamație;
  • factori ai coagulării;
  • imunoglobuline.

Afectarea acestor funcții poate explica frecvența crescută a infecțiilor la pacienții cu afecțiuni hepatice [1][3].

Depozitarea vitaminelor și mineralelor

Ficatul stochează vitamine și minerale esențiale, precum:

  • vitaminele A, D, E și K;
  • vitamina B12;
  • fier și cupru.

Acest rol îi permite să elibereze nutrienții necesari în perioadele de deficit, contribuind la menținerea energiei și a funcțiilor celulare [3].

Susținerea procesului de coagulare a sângelui

Majoritatea factorilor de coagulare sunt sintetizați în ficat. Când funcția hepatică este compromisă, pot apărea vânătăi, sângerări gingivale sau episoade hemoragice mai frecvent [3].

Ce se întâmplă când ficatul nu mai funcționează corect?

Afecțiunile hepatice pot fi provocate de cauze variate: alimentație dezechilibrată, infecții virale, consum excesiv de alcool, tulburări metabolice sau predispoziții genetice. Când ficatul nu își mai poate îndeplini funcțiile, apar modificări precum:

  • oboseală care nu se ameliorează;
  • icter;
  • tulburări digestive;
  • predispoziție la infecții;
  • retenție de lichide;
  • scăderea capacității de concentrare.

Ignorarea semnelor poate duce la boli avansate, inclusiv fibroză și ciroză, forme care necesită monitorizare medicală strictă și tratament specializat [4].

Cum îți poți proteja ficatul în mod practic?

  • limitează consumul de alcool;
  • menține o greutate sănătoasă;
  • evită administrarea excesivă de medicamente;
  • consumă alimente bogate în nutrienți;
  • efectuează analize hepatice anuale;
  • tratează prompt infecțiile și urmează recomandările medicului.

Prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de protejare a funcției hepatice pe termen lung [2][5].

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au scop informativ. Ficatul îndeplinește funcții vitale, iar simptomele care sugerează o afectare hepatică trebuie evaluate de un medic. Pentru diagnostic și tratament personalizat, solicită întotdeauna o evaluare de specialitate!

Surse de informare:

[1] “Liver: Anatomy and Functions.” Johns Hopkins Medicine, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/liver-anatomy-and-functions. Accesat în data de 11 Dec. 2025.

‌[2] “Liver: Where It’s Located, Function & Anatomy.” Cleveland Clinic, 18 Feb. 2021, my.clevelandclinic.org/health/body/21481-liver. Accesat în data de 11 Dec. 2025.

‌[3] Kalra, Arjun, et al. “Physiology, Liver.” Nih.gov, StatPearls Publishing, May 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535438/. Accesat în data de 11 Dec. 2025.

‌[4] “Liver Disease: Signs & Symptoms, Causes, Stages, Treatment.” Cleveland Clinic, 7 Mar. 2017, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17179-liver-disease. Accesat în data de 11 Dec. 2025.

‌[5] “Healthy Liver – 13 Tips on How to Have a Healthy Liver.” American Liver Foundation, 24 June 2021, liverfoundation.org/resource-center/blog/healthy-liver-tips/. Accesat în data de 11 Dec. 2025.