Imunoterapia pentru alergia la ambrozie: cum funcționează desensibilizarea și când trebuie să o începi?

Alergiile la ambrozie sunt un tip de alergii specifice, comune, manifestate prin simptome apărute din senin și persistente săptămâni bune, cât ține sezonul ambroziei. Tratamentele pentru alergia la ambrozie includ și imunoterapia alergen-specifică (desensibilizarea), cu eficiență dovedită clinic pentru pacienții care se confruntă cu astfel de probleme. Eficiența tratamentelor depinde însă de momentul începerii lor și de tipul de imunoterapie folosită.

Imunoterapia pentru alergia la ambrozie este un tratament modern de prima linie pentru alergia de acest tip, fiind indicat pacienților care reacționează imediat la polenul de ambrozie. Deși este un proces de lungă durată, imunoterapia oferă o rată ridicată de succes în majoritatea cazurilor și este bine tolerată de organism.

Medicul alergolog decide să recomande imunoterapia pentru alergia la ambrozie în funcție de istoricul medical al pacientului și de simptomatologia prezentată, cu urmărirea reacțiilor după administrarea de medicamente, injecții sau picături/tablete sublinguale, după caz. Respectarea etapelor desensibilizării contează enorm pentru o imunoterapie cu rezultate optime la finalul tratamentului.

Imunoterapia, tratamentul salvator pentru pacientul cu alergie la ambrozie

Alergia la ambrozie este o problemă medicală serioasă, o reacție alergică pe care o au mulți pacienți care trăiesc în mediul urban, acolo unde ambrozia se dezvoltă necontrolat de cele mai multe ori. Alergiile la ambrozie încep de prin luna iulie sau august și continuă în septembrie și octombrie; sistemul imunitar tratează în mod eronat polenul ca pe un „pericol” și produce anticorpi IgE specifici, care vor „arma” mastocitele și bazofilele, iar la reexpunere se eliberează mediatori inflamatori (în special histamină).

Recunoști ușor alergia la ambrozie după simptomele tipice: strănut, rinoree, prurit nazal, nas înfundat, mâncărime/usturime oculară, lăcrimare (conjunctivită), tuse, prurit în gât, erupții și urticarie la contact, cu posibilitatea agravării sau declanșării astmului în sezon.

Important de știut că alergia la ambrozie și reacția alergică la polen pot aduce și mâncărime/usturime în cavitatea bucală la consumul unor alimente crude, fenomen cunoscut sub numele de sindrom de alergie orală sau reactivitate încrucișată (de exemplu la pepene, banană, castravete, zucchini etc.).

Tratamentul de elecție care acționează asupra cauzei alergiei la ambrozie rămâne imunoterapia. Imunoterapia presupune în general administrarea repetată, controlată, a alergenului relevant, pe o perioadă lungă de timp, de 3-5 ani, pentru a induce toleranță imunologică și a reduce simptomele la expunerea ulterioară.

La nivelul răspunsului imunitar, se produce o reorientare de la o direcție alergică (Th2) către una de toleranță (Th1/Treg), stimulând producția de anticorpi de blocare (IgG4) care neutralizează alergenul înainte ca acesta să declanșeze o reacție mediată de IgE.

Terapia de lungă durată nu trebuie confundată cu protocoalele de desensibilizare rapidă sau temporară. O „desensibilizare rapidă” este o procedură medicală separată, cu efect temporar, menținut doar pe durata expunerii constante sau a tratamentului. Aceasta reprezintă o stare de toleranță tranzitorie, obținută rapid, utilă mai ales în caz de alergii alimentare severe sau alergii la medicamente esențiale (antibiotice, chimioterapice).

Pacientul primește doze mici și calculate precis din aliment sau medicament, cu o creștere graduală, progresivă, într-un interval scurt. Prin metoda rapidă se „epuizează” temporar capacitatea de răspuns a celulelor alergice (mastocitele și bazofilele), împiedicând eliberarea masivă de histamină. Totuși, dacă tratamentul sau expunerea se întrerup, alergia revine la fel de periculoasă ca înainte.

Ideea unei desensibilizări rapide este crearea unei „plase de siguranță” imediate pentru a preveni șocul anafilactic în cazul unei ingestii sau administrări accidentale.

În schimb, imunoterapia pentru alergia la ambrozie își propune să modifice pe termen lung răspunsul imun dintr-un profil „alergic” spre unul de toleranță persistentă, determinând o creștere a răspunsurilor celulelor reglatoare (Treg/Breg) și a anticorpilor de blocare (mai ales IgG4), concomitent cu reducerea semnificativă a activității mediate de IgE.

Astfel, scade inflamația alergică în țesuturi și se reduce atât faza precoce, cât și cea tardivă a reacției alergice. Pacienții vor prezenta semnificativ mai puține simptome, va scădea necesarul de medicamente simptomatice luate, iar efectul protector va persista un timp îndelungat și după oprirea tratamentului.

Imunoterapia este indicată în rinita alergică și rinoconjunctivita provocată de ambrozie atunci când sensibilizarea IgE la alergenul relevant este dovedită prin testare clinică (teste cutanate prick sau IgE specific din sânge), iar simptomele sunt moderate spre severe, afectând în mod clar activitățile zilnice și calitatea somnului. Se va apela la ea și în cazurile în care medicația simptomatică clasică are un efect insuficient, prezintă efecte adverse greu de tolerat sau când pacientul se confruntă cu un sezon lung și simptome intense.

Ce tipuri de imunoterapie există pentru ambrozie? Avem SCIT (imunoterapia subcutanată) – administrată prin injecții, începând cu doze crescătoare introduse săptămânal în faza de inițiere, urmată de faza de întreținere, unde intervalul dintre injecții crește la 2–4 săptămâni, tratamentul fiind continuat timp de 3–5 ani. O altă opțiune este SLIT (imunoterapia sublinguală) sub formă de tablete sublinguale (1 tabletă/zi administrată sub limbă); în acest caz, prima doză se ia obligatoriu sub supraveghere medicală în cabinetul alergologului, cu o perioadă de observație de minimum 30 de minute. Tratamentele sublinguale moderne încep de regulă cu 12 săptămâni înainte de debutul sezonului de ambrozie și sunt continuate pe parcursul acestuia, pacienții fiind instruiți și echipați, ca măsură de siguranță standard, cu adrenalină autoinjectabilă.

Imunoterapia cu picături sublinguale este folosită și ea uneori în funcție de protocoalele locale și de reglementările din zona respectivă, însă în toate formele de SLIT contează în mod decisiv calitatea și standardizarea înaltă a extractului alergenic folosit.

Etapele desensibilizării, cine poate apela la imunoterapie și când se începe imunoterapia pentru alergia la ambrozie

Desensibilizarea în caz de alergie la ambrozie începe întotdeauna cu confirmarea riguroasă a diagnosticului și a relevanței clinice, utilizând teste cutanate prick/scratch sau determinarea IgE-ului specific din sânge. Urmează etapa de evaluare a riscurilor înainte de începerea tratamentului, în care se alege tipul de administrare (subcutanată sau sublinguală), se stabilește momentul optim de start și se analizează eventualele contraindicații.

Medicul va evalua controlul astmului, medicația curentă a pacientului (cum ar fi tratamentele cu beta-blocante, care pot interfera cu acțiunea adrenalinei în caz de urgență) și va confirma sau infirma prezența sarcinii, a bolilor autoimune sistemice active sau a neoplaziilor. Pentru opțiunea SLIT, se verifică suplimentar antecedentele de esofagită eozinofilă și statusul cavității orale (să nu existe inflamații acute sau ulcerații active).

În etapa a treia a procesului se inițiază tratamentul și se crește treptat doza. Pentru SCIT, această fază presupune o creștere graduală pe parcursul a 3–6 luni (frecvența scăzând de la aproximativ 2 injecții pe săptămână la o injecție pe săptămână), în timp ce pentru SLIT sub formă de tabletă se utilizează o doză zilnică fixă încă de la început, prima administrare fiind atent supravegheată medical.

În ultima etapă se are în vedere menținerea toleranței și monitorizarea evoluției. La SCIT, faza de întreținere implică injecții periodice la fiecare 2–4 săptămâni pe o durată de 3–5 ani. La SLIT, administrarea zilnică are loc la domiciliul pacientului, acesta prezentându-se la controale medicale periodice la fiecare 3–6 luni.

Pot apela la imunoterapie pacienții diagnosticați cu rinită alergică sezonieră (însoțită sau nu de conjunctivită) la ambrozie reconfirmată prin teste IgE, persoanele care își doresc o reducere pe termen lung a consumului de medicamente sau cele care se confruntă cu efecte adverse la tratamentele simptomatice uzuale.

Nu pot apela la imunoterapie (sau tratamentul trebuie temporizat) pacienții care suferă de astm sever, instabil sau necontrolat terapeutic, femeile însărcinate (inițierea tratamentului nu se face în timpul sarcinii, deși faza de întreținere bine tolerată poate fi uneori continuată) sau persoanele cu istoric de esofagită eozinofilă.

De asemenea, comorbiditățile severe sau anumite medicamente prescrise care cresc riscul cardiovascular ori pot îngreuna gestionarea unei reacții alergice severe reprezintă contraindicații pentru începerea imunoterapiei.

Când trebuie începută imunoterapia pentru ambrozie? În cazul în care se optează pentru tablete sublinguale (SLIT), tratamentul se începe cu cel puțin 12 săptămâni înainte de debutul estimat al sezonului de polenizare și se continuă inclusiv pe parcursul sezonului. Pentru varianta injectabilă (SCIT), imunoterapia se inițiază de obicei în afara sezonului, oferind un avans de 3-6 luni pentru a permite organismului să atingă doza de întreținere înainte sau chiar la începutul sezonului de polenizare.

Durata totală a tratamentului în cazul SCIT este de 3-5 ani în regim de întreținere, iar pentru SLIT se recomandă o perioadă de minimum 3 ani pentru a asigura un efect protector consolidat pe termen lung. Dacă imunoterapia nu își dovedește eficiența clinică după un an de administrare a dozei de întreținere maxime, medicul poate decide întreruperea acesteia. În schimb, un răspuns clinic optim și o toleranță excelentă confirmă succesul finalizării curelor complete.

Când este nevoie de reluarea imunoterapiei pentru alergia la ambrozie? Dacă un pacient a finalizat o cură completă de 3-5 ani, a beneficiat de o perioadă lungă fără simptome sau complicații, însă după câțiva ani manifestările clinice reapar cu o intensitate semnificativă în timpul sezonului, se poate recomanda o nouă cură de imunoterapie.

Reluarea tratamentului se ia în considerare și atunci când factorii de mediu sau personali s-au modificat considerabil (o expunere mult mai mare la alergen prin schimbarea domiciliului într-o zonă cu densitate crescută de ambrozie, un sezon de polenizare prelungit sau agravarea unor comorbidități respiratorii).

Doar medicul alergolog are competența de a decide reluarea imunoterapiei. Această decizie se bazează pe reconfirmarea diagnosticului și a relevanței clinice prin noi teste IgE, evaluarea riguroasă a controlului astmului și o analiză atentă a raportului dintre beneficiile pe termen lung, efortul pacientului și eventualele riscuri asociate.

În clinicile MedLife din întreaga țară, pacienții care suferă din cauza alergiei la ambrozie pot beneficia de o evaluare alergologică completă, de un diagnostic rapid și de scheme personalizate de imunoterapie, adaptate cu precizie indicațiilor medicale stabilite la consultul inițial.

În cadrul rețelei MedLife, medici alergologi cu o vastă experiență clinică evaluează fiecare caz în mod individual, recomandă investigații de specialitate și teste decontate prin CNAS (pe baza biletului de trimitere) sau în regim privat și asigură monitorizarea atentă a întregului proces de imunoterapie, acolo unde profilul alergic o impune.

Alergiile la ambrozie sunt gestionate eficient în clinicile MedLife prin intermediul unor protocoale stricte de diagnostic și tratament, elaborate astfel încât fiecare pacient să primească răspunsuri clare la întrebările sale și să beneficieze de soluții terapeutice rapide și sigure.

Prin accesul la programări rapide, efectuate telefonic sau online, eliminarea listelor lungi de așteptare întâlnite adesea în sistemul public și prezența unui personal medical înalt calificat și pregătit să intervină în orice moment, MedLife reprezintă o alegere inteligentă și sigură pentru controlul pe termen lung al alergiei la ambrozie.